Accident maritim pe Canalul Dunăre Marea Neagră
Un convoi s-a ciocnit de apuntamentele de pe Canalul Dunăre Marea Neagră
Detalii despre incident
Publicat pe 11 Noiembre 2025
Paul Ionescu
Din colecția de Știri
Romania
2025
Accident maritim
Un accident maritim a avut loc pe 5 septembrie 2025 pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, în zona Portului Basarabi, pe malul drept al Canalului, în dreptul orașului Murfatlar, județul Constanța.
Locația exactă este la kilometrul 39+410 (măsurat de la ecluza Cernavodă).
Convoiul de nave Mercur 21 (aparținând companiei NAVROM S.A. Galați) s-a ciocnit de apontamentele (structurile de acostare) de pe canal.
Detalii despre incident:
Conform primelor informații, se relatează că pilotul împingătorului (remorcherului) era sub influența alcoolului.
Doi duci d'Alba (sau duci de Alba) au fost grav avariați.
Dauna suferită de structurile de acostare este severă.
Infrastructura portuară a fost, de asemenea, afectată.
Notă: Termenul "Duci d'Alba" provine de la Ducele de Alba, căruia i se atribuie inventarea acestor structuri de acostare a navelor.
Impactul a fost suficient de puternic încât placa prefabricată căzută la „Duc d'Alba” nr. 1 a fost scoasă pe mal. Aceasta este o avarie vizibilă, care confirmă amploarea distrugerilor la structura de acostare.
Se confirmă că dezastrul a fost produs de coliziunea convoiului, cel mai probabil din cauza erorii umane.
Accidentul s-a petrecut chiar în zona unde se derulau lucrări de modernizare a frontului de așteptare.
Convoiul „Mercur 21” a avariat doi „Duci d'Alba” la care nu erau planificate intervenții majore în proiectul inițial de modernizare.
Pe baza expertizei tehnice, va trebui elaborat un proiect de execuție special pentru cele două structuri avariate.
Deoarece proiectul de modernizare este realizat pe fonduri europene și devizul nu poate fi mărit, lucrările suplimentare de reparație a daunelor vor fi plătite de către NAVROM S.A. Galați (în calitate de operator responsabil al convoiului).
În prezent, se lucrează la expertiza tehnică pentru a determina gravitatea exactă a avariilor suferite.
Iată o analiză a scenariului cel mai grav care ar fi putut rezulta din acest accident maritim pe Canalul Dunăre – Marea Neagră.
Cel mai rău caz s-ar fi manifestat pe trei planuri distincte: pierderi de vieți omenești, impactul ecologic și dezastrul economic prin blocarea traficului.
Pierderi de Vieți Omenești
Acesta este, de departe, cel mai tragic scenariu.
În loc să avarieze doar apuntamentele, nava împingătoare ar fi putut suferi avarii structurale critice și s-ar fi putut scufunda rapid.
Deși împingătoarele nu transportă de obicei pasageri, echipajul (pilotul, mecanicul, marinarii) ar fi putut fi prins la bord, existând riscul de înec, mai ales având în vedere că pilotul era sub influența alcoolului și reacțiile ar fi fost întârziate.
În cazul unei avarii majore la infrastructură, bucăți mari de beton (din apuntamente) ar fi putut cădea peste nava avariată sau peste ambarcațiuni mai mici aflate în apropiere.
Dezastrul Ecologic Major
Impactul ecologic ar fi fost amplificat în funcție de încărcătura convoiului.
Chiar dacă nava transporta cereale sau minereu, cea mai mare amenințare imediată este scurgerea de combustibil (motorină) din rezervoarele navei împingătoare avariate. O poluare semnificativă cu hidrocarburi ar afecta flora și fauna canalului și ar necesita o operațiune de decontaminare complexă și costisitoare.
La kilometrul 39, Canalul este o zonă de tranzit vitală. O lovitură mult mai puternică și necontrolată ar fi putut afecta etancheitatea malului (deși structura este solidă, un impact foarte violent ar fi putut fisura zonele adiacente), punând în pericol integritatea șenalului navigabil.
Dacă (ipotetic) nava ar fi transportat substanțe chimice periculoase, îngrășăminte în vrac sau alte mărfuri toxice, scufundarea acestora ar fi dus la contaminarea pe termen lung a apei și a fundului canalului.
Blocaj Economic și Strategic
Blocarea unei rute navigabile cheie are consecințe economice imediate și majore.
Având în vedere că Duc d'Alba-urile sunt structuri esențiale pentru acostare și navigare, avarierea severă sau prăbușirea lor ar putea bloca complet șenalul navigabil pentru navele de mari dimensiuni.
Navele ar fi forțate să folosească rute mult mai lungi (pe Dunăre și apoi pe mare), generând întârzieri de zile sau chiar săptămâni, ceea ce ar crește enorm costurile logistice pentru toți operatorii portuari din Constanța și pe Dunăre.
Deși este departe de ecluza Cernavodă (km 0), într-un scenariu catastrofal, necontrolul total al convoiului ar fi putut duce la lovirea unui pod sau a unei ecluze (deși acestea sunt la distanțe mari). O ecluză avariată ar bloca traficul între Dunăre și Marea Neagră pentru luni de zile, paralizând comerțul regional.
În rezumat, deși dauna suferită a fost severă la nivel de infrastructură, cel mai rău caz ar fi implicat pierderi de vieți omenești, o poluare masivă a apei și o blocare a Canalului pentru o perioadă lungă, cu impact economic regional.
Istoria maritimă a României a fost marcată de câteva tragedii majore, atât în context de război, cât și în cel civil.
Naufragiul Navei „Alba Iulia” (1944)
18 aprilie 1944
Marea Neagră, la sud de latitudinea Constanței.
Peste 1.000 de morți. (În principal militari și răniți).
Cargoul mixt românesc „Alba Iulia” (fostul „Carl Legien”), care transporta trupe, a fost bombardat și scufundat de aviația sovietică în timp ce se afla într-un convoi de la Sevastopol către Constanța.
Scufundarea Șlepului „Mogoșoaia” (1989)
Accident civil pe Dunăre.
10 septembrie 1989
Brațul Dunării, în apropiere de Galați.
239 de morți. (Cifra variază ușor în funcție de sursă, dar este cel mai mare dezastru civil românesc).
Pasagerul „Mogoșoaia”, care transporta navetiști, s-a ciocnit cu un convoi de barje. Scufundarea rapidă a șlepului a transformat-o într-o tragedie de proporții, fiind cea mai mare catastrofă civilă din istoria navigației interioare românești.
Tragedia Petrolierului „Independența” (1979)
Accident maritim.
15 noiembrie 1979.
Marea Marmara, la intrarea în Strâmtoarea Bosfor (Turcia).
42 de morți (din 45 de membri ai echipajului).
Nava-amiral a flotei comerciale românești, super-petrolierul de 150.000 tdw „Independența”, s-a ciocnit de cargoul grecesc „Evriali”. Coliziunea a provocat scurgeri masive de țiței, urmate de explozii și un incendiu care a durat 29 de zile.
Pierderea Superpetrolierului „Unirea” (1982)
Catastrofă maritimă.
13 octombrie 1982.
Marea Neagră, la circa 40 de mile marine de Cap Kaliakra (Bulgaria).
Nu au existat pierderi de vieți omenești.
Deși nu s-a soldat cu victime, pierderea navei „Unirea” (nava-soră a „Independenței”) este considerată una dintre cele mai mari catastrofe navale din punct de vedere al pagubelor materiale și al tonajului pierdut. Nava s-a scufundat în urma unei explozii misterioase și a unui incendiu puternic, fiind ruptă în două.
Aceste evenimente reprezintă momente tragice în istoria maritimă a României.
Vom reveni cu noi informații pe măsură ce le primim!
Dezastrul produs la duc d'albul 1 de coliziune
Placa prefabricată căzuta la nr. 1 scoasă pe mal
